Am o nevoie atât de intensă; o nevoie de ceva, o nevoie pe care nu știu să o identific, drept rezultat – nu știu cum să o satisfac. Caut în permanență să demonstrez că sunt above average? Caut atenție maximă? Caut să fiu pe aceeași lungime de undă cu cineva? Caut o conexiune despre care […]

Ar trebui să monitorizez pașii care mă duc până în filmul ăsta în care nu pot să nu cred că e mai real decât realul. Copaci mulți, înalți și verzi. Aer simplu, curat, potrivit. Aici nu trebuie să-mi explic cum de se-aude probabil din ceruri o melodie lascivă timp de-o săptămână. Sex dumnezeiesc (dooh, ironic […]

Copacii fură inimile din noi. Ca să le salveze? Sau ca să ne salveze? Copacii ne-ar strivi pe aproape toți dacă ar fi fost să fie oameni, ca noi. Din câte cunosc, inima lu’ Chabu – din Eliade – ar fi salvată în ea cu siguranță. Noi, restul, am avea inimile salvate în noi, sau […]

Un local mare fară niciun om prin preajmă. Predomină culoarea lemului de pin, spre galbenul acela urât. Deja nu-mi place. Prea mare, prea gol, prea liniște, prea urât colorat. Stau în fața unei mese imense și încerc șă-mi dau seama ce caut aici, când dintr-o dată vine un jeg din trecutul meu și răstoarnă masa […]

*** Am un sentiment ciudat și nu știu cum să-l numesc. E ca și cum s-ar fi întâmplat chestia de care eram îngrozită. Ceva e total greșit în faptul că sunt aici, pentru că știu că nu trebuie să fiu aici, chiar dacă au fost momente -destule- în care oamenii din jurul meu îmi spuneau […]

**** București. (România)Undeva la etajul 3, un apartament mic dintr-un bloc dărăpănat de pe-o alee infectă dintr-un cartier rău famat.Două camere, o bucătărie, o baie mică și un început de hol al cărui perete mai are puțin și se dărâmă.În camera mare geamurile sunt acoperite cu ziare și înăuntru se simte un aer greu și […]

Umbre de oameni? Ce-i asta? Mă ia panica. Nu pot să văd oamenii. De ce nu pot să văd oamenii? Nu pot să le văd privirile, dar le simt ațintite asupra mea. Alteori simt zâmbete, dar nu le pot vedea. Ce naibaaaa se întâmplă? Fug spre o vitrină să mă văd. Eu sunt la fel, […]

O clădire mare, galbenă, cu trei etaje. În jur doar copaci, flori și băncuțe.O cameră mare cu pereți albi, foarte simplă, prea puțin mobilată, și cu un geam foarte mare.Cum intri pe ușă prima oară vezi canapeaua, o canapea de-un maro închis, din piele. Nu pare uzată deloc. În fața ei e un fotoliu la […]

Mă trezesc speriată, respir undeva între disperare și panică. Mă doare capul, unde naiba sunt? Ce caut aici? Cum am ajuns aici? Ce dracu să mă ia caut aici? Respir un ce, în timp ce-mi las corpul să cadă fără vlagă undeva pe podeaua de lemn uscat și vechi.Iar mi se deschid ochii încet, fiind deja […]

Am lăsat suflete să investească în mine, atât material cât și spiritual. Nu știau ce planuri am. Cred că nici eu nu prea știam.A venit timpul să urc în trenul meu, să mi-l conduc singură. L-am decorat cu graffiti pe dinafară. Îi dă un aer rău, de băiat. De ceva puternic. Nici nu te gândești […]