Frustrare mută

Altarele din mine se prăbuşesc. Am un monolog mintal care mă sperie. Am ruine-n minte. Tremur. Și vine din interior. Mă joc cu mine. Mi-e frică de mine. Dau cu mine de pământ mai violent decât ar face-o un nenorocit. Am metafore mediocre. Am lacrimi prețioase. Ochii. Mi-e frică să gândesc. Mi-e și mai frică […]

Continue Reading

Neconcordanță

Ies din trup ca să mă privesc de-afară. E ca și cum mă uit în oglindă și nu văd nimic. Mă caut în oglindă și nu mă găsesc. Tu nu te-ai speria? Vreau să-mi văd măcar ochii, că știu că în ei pot citi mereu totul. Trebuie să mă caut iar, trebuie să mă găsesc […]

Continue Reading

Reflecție de sâmbătă

Mă uit în oglindă și nu reușesc să văd doar prezentul, nu văd clar cine sunt. Văd ce-aș putut fi în trecut și văd ce-aș putea deveni în viitor. E ciudat să te concentrezi să-ți vezi viețile diferit. Ce-ai fost de fapt și ce-ai fi putut fi. Ce ești, ce ai putea deveni și ce vei deveni de fapt. […]

Continue Reading

Factură de gânduri

Aș asculta marea, și aș vrea să simt miros de noapte de toamnă. M-aș plimba desculță prin nisip și aș vorbi cu mine. De mult n-am avut un moment cu mine, deși tot plănuiam să o fac. Ca om, am posibilitatea să-mi privesc viața din mai multe perspective, și din orice unghi mă analizez, simt […]

Continue Reading